Jurnaliștii ruși s-au „agățat” de știrea cum că Parlamentul Veneției intenționează să recunoască Crimeea ca parte componentă a Rusiei, dar şi să anuleze sancțiunile. Informația a fost publicată de „Izvestia”, fiind preluată de mai multe mass-media ruse (Gazeta.ru, Vzglead, TVC, Life.ru, RBC, Lenta.ru etc.).
Traducere:
Veneția intenționează să recunoască Crimeea parte a Rusiei
Parlamentul Veneției va vota pe 18 mai pentru recunoașterea Crimeei drept parte componentă a Federației Ruse și pentru anularea sacțiunilor antirusești.
Parlamentul regional al Veneției va vota pe 18 mai pentru recunoașterea Republicii Crimeea drept parte a Federației Ruse, pentru condamnarea „politicii discriminatorii și nedrepte din punct de vedere al dreptului internațional a Uniunii Europene” în privința peninsulei și pentru „anularea imediată a sancțiunilor antirusești impuse de UE”. În cazul unui vot pozitiv, Veneția va deveni prima regiune din Europa care a recunoscut Republica Crimeea parte a Rusiei.
Rezoluția respectivă (se află la redacția „Izvestia”) va fi inclusă pe agenda ședinței din 18 mai a parlamentului regiunii Veneto. În aceeași zi va fi pusă la vot chestiunea respectivă, au anunțat pentru „Izvestia” surse din cadrul legislativului regional al Veneto.
Traducere:
Veneția va pune la vot recunoașterea reunificării Crimeei cu Rusia
Parlamentul regional al Veneției va vota pe 18 mai pentru recunoașterea Republicii Crimeea drept parte a Federației Ruse, pentru condamnarea „politicii discriminatorii și nedrepte din punct de vedere al dreptului internațional a Uniunii Europene” în privința peninsulei și pentru „anularea imediată a sancțiunilor antirusești impuse de UE”. În cazul unui vot pozitiv, Veneția va deveni prima regiune din Europa care a recunoscut Republica Crimeea parte a Rusiei.
Rezoluția respectivă va fi inclusă pe agenda ședinței din 18 mai a parlamentului regiunii Veneto. În aceeași zi va fi pusă la vot chestiunea respectivă, au anunțat pentru „Izvestia” surse din cadrul legislativului regional al Veneto.
Inițiativa a fost lansată de 25 de parlamentari, inclusiv trei lideri ai celor mai mari fracțiuni din Parlamentul Veneției – Nicola Finko („Liga Nordului”), Silvia Risotto („Lista Jaya”) și Massimiliano Barison („Forza Italia!”). În total, în Parlamentul Veneției activează 51 de deputați.
„Doresc ca Guvernul Italiei să nu comită greșeli strategice, or, sancțiunile antirusești sunt o greșală, la fel ca și nerecunoașterea a ceea ce este evident – Crimeea este în componența Rusiei. Economia regiunii noastre cel mai mult a simțit consecințele restricțiilor. În ultimii 1,5 ani pierderile au depășit un miliard de euro doar în regiunea Veneto”, a declarat pentru „Izvestia” inițiatorul rezoluției, deputatul parlamentului regional al Veneției Stefano Valdegamberi.
„Noi dorim să cream o coaliție împotriva politicii absurde a UE. Întreprinzătorii din Veneția și poporul italian ne susțin. În afară de aceasta, în plan politic Crimeea are dreptul la autodeterminare.
Primul lucru care întotdeauna este trecut cu vederea de presa rusă este puterea legislativă a unor rezoluții de acest fel. Astfel, legislativul regional, rolul căruia îl joacă Consiliul Municipal Veneția (și nu Parlamentul), nu poate decide probleme de politică externă. Unul din cunoscuții bloggeri ruși, Anton Nosik, spulberă mitul despre posibilitățile consiliului regional al Veneției.
„Chiar dacă e să considerăm că acest consiliu municipal este «parlamentul Veneției», acest organ nu discută și nu rezolvă probleme de politică internațională, deoarece este ocupat cu probleme municipale și acestea deloc nu sunt puține”, a declarat Nosik.
Traducere:
„Sunt nevoit să-i dezamăgesc pe autorii acestei senzații. Veneția nu are niciun fel de parlament. Aici nu a existat parlament nici în anul 1797, când Napoleon a desființat Republica Venețiană: din sistemul complicat de contrabalansare format din cinci niveluri în afară de doge mai făceau parte Marele Consiliu din 2000 de persoane, Colegiul (analogul guvernului), Senioria, Consiliul celor Zece, Senatul și chiar Arengo – adunarea populară, menită să asigure influența tuturor cetățenilor Veneției asupra adoptării deciziilor legislative, care era convocată de la caz la caz, după modelul Adunării Populare din Novgorod. Însă parlament nu exista. Parlament nu a apărut nici pe timpul lui Napoleon, nici sub dominația austriacă, nici după intrarea Veneției în componența Italiei unite acum 150 de ani. De atunci orașul este condus de primarul ales prin vot direct, care în unele cazuri rituale exercită funcțiile ceremoniale ale dogelui. Concomitent cu primarul este ales și consiliul municipal, care este alcătuit din 36 de deputați aleși pe liste de partid, plus primarul. Consiliul municipal se numește „Consiglio communale” și ședințele lui se desfășoară în Palazzo Corner piscopia loredan de pe Canalul cel Mare. Palatul a fost construit în secolul al 13-lea și în diferite perioade a fost folosit în calitate de han, reședință pentru dogi, casă particulară și hotel.
Faptul că Consiliul Regional Veneția nu are asemenea împuterniciri este confirmat și de presa italiană. Astfel, pe site-ul secoloditalia.it jurnaliștii indică că „în cazul în care rezoluția respectivă va fi votată, ea va avea doar caracter de recomandare”. Totodată, în articol se face referire la declarațiile făcute de autorul rezoluției, Stefano Valdegamberi, care recent a revenit de la un forum de la Ialta: „Bineînțeles, rezoluția nu are nicio putere, ea pur și simplu exprimă doleanțele, dar rezoluția are o valoare enormă, pentru că Veneția suportă consecințele politicii europene”.
Un interes aparte îl prezintă autorul documentului Stefano Valdegamberi, care destul de des vizitează Rusia, Crimeea.
Traducere:
În cadrul forumului din Crimeea politicienii europeni s-au pronunțat pentru anularea sancțiunilor antirusești.
Traducerea acestui articol a fost asigurată de Asociaţia Presei Independente (API) din Republica Moldova în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!
