O bună parte a informaţiilor despre evenimentele de răsunet (în cazul nostru – despre confruntarea din Ucraina) nu corespunde adevărului. Motivul principal este folosirea acestei informaţii în scopul propagandei de stat: în acest caz, ştirile sunt folosite nu pentru informarea publicului, ci pentru impunerea unor opinii convenabile anumitor forţe. În materialul de mai jos vom încerca să scoatem în evidenţă principalele metode de recunoaştere a falsului în mass-media.
Precizăm din start că noi ne străduim să operăm cu faptele demonstrate, nu cu afirmaţiile unor sau altor părţi. De exemplu, în cazul în care MAE al Rusiei face o declaraţie privind un eveniment din Ucraina, iar MAE sau Ministerul Apărării din Ucraina infirmă această declaraţie fără a prezenta dovezi, noi ne pomenim în situaţia „un cuvânt contra altui cuvânt”, când două părţi cointeresate spun ceea ce le convine. De aceea, vom opera doar cu fapte.
Fotografia falsă
Este cel mai răspândit, dar şi cel mai uşor de infirmat tip de fals. De obicei, pentru a stabili veridicitatea unei poze pe Internet este nevoie de câteva secunde, însă o mulţime de utilizatori nu ştiu cum să o facă şi cred din start în fiecare fotografie „de senzaţie”.
Pentru a depista dacă imaginea este un fals sau nu există câteva metode. Dacă folosiţi browser-ul Google Chrome, este suficient să faceţi un clic dreapta pe imaginea suspectă şi să alegeţi opţiunea „Găsiţi imaginea în Google” („Search Image on Google”).
TRADUCEREA TITLULUI ŞTIRII DE MAI SUS:
Război în Doneţk: atacuri cu avioane de vânătoare, oamenii fug din locuinţe, automobile arse, o mulţime de răniţi (FOTO)
Dacă folosiţi alt browser, care nu are automat opţiunea de căutare după imagini, puteţi instala un plug-in special. De exemplu, foarte bine funcţionează plug-in Who stole my pictures (în varianta rusă «Kto ukral moi kartinki»). Avantajul acestui plug-in este că el are opţiunea de căutare nu doar pe Google, dar şi pe Yandex şi Tineye sau concomitent pe toate trei motoare de căutare.
Dacă nu aveţi Chrome şi nici posibilitatea de a instala un plug-in, vă puteţi descurca şi fără acesta. În acest caz (în orice browser), alături de fereastra unde este deschis site-ul cu imaginea suspectă trebuie să deschiţe o filă şi să accesaţi compartimentul cu imagini Google. Mergeţi la fila anterioară, luaţi imaginea necesară cu mouse-ul, mutaţi-o din Google în fila nouă şi coborâţi-o în bara de căutare.
Traducere: Mutaţi imaginea aici
La fel pot fi căutate şi imaginile păstrate pe discul fix al calculatorului. Pentru aceasta trebuie să mutaţi cu mouse-ul fişierul imaginii în bara de căutare a imaginilor din Google.
Prin această metodă verificaţi concomitent două aspecte foarte importante. În primul rând, clarificaţi dacă imaginea este originală sau a fost prelucrată cu ajutorul programei de redactare a pozelor. În cazul nostru, se poate observa că în imagine a fost „adăugată” flacăra, pentru a o folosi în calitate de ilustrare a „bombardamentului” la care ar fi fost supus Doneţkul.
În al doilea rând, prin această metodă poate fi verificată data publicării imaginii, precum şi ceea ce în realitate este prezentat în poză. De exemplu, dacă nu cumva cineva din nou încearcă să prezinte acţiunile militare din Siria ca evenimente care s-au produs în Ucraina…
Imagine video falsă
Cu imagini video false falsuri este mai complicat de lucrat decât cu pozele, deoarece nu există o modalitate simplă de căutare a imaginilor video. Dacă au apărut suspiciuni că imaginile video sunt false, încercaţi următoarele metode.
În primul rând, dacă priviţi fereastra YouTube încorporată pe un alt site, treceţi nemijlocit pe site-ul YouTube, pentru a obţine mai multă informaţie despre filmuleţul respectiv (clic pe logoul videoservice-ului în colţul din dreapta jos).
Screenshot de pe site-ul publicaţiei Komsomolskaia pravda
TRADUCEREA ŞTIRII DE MAI SUS:
Kievenii i-au huiduit pe Turcinov şi Iaţeniuk, care au părăsit în grabă parcul.
Iar pe YouTube deja au apărut imagini video din care se vede, cum mulţimea i-a întâmpinat pe politicieni.
În aşa fel, putem afla că ştirea publicaţiei ruse „Komsomolskaia pravda” cum că locuitorii Kievului i-au huiduit pe Iaţeniuk şi Turcinov de Ziua Victoriei în anul 2014 este falsă, deoarece aceste imagini video au fost plasate pe YouTube un an în urmă, când Iaţeniuk şi Turcinov se aflau încă în opoziţie şi au căzut în disgraţia adepţilor Partidului Comunist (vedeţi mai jos).
TRADUCEREA TITLULUI ŞTIRII DE MAI SUS:
Iaţeniuk a fost huiduit lângă Focul Veşnic, în timpul marcării Zilei Victoriei la Kiev
Data publicării: 9 mai 2013
În cazul în care nu există semne evidente de falsificare a imaginilor video, vă sugerăm să atrageţi atenţia asupra următoarelor aspecte. Dacă în denumirea filmuleţului este indicată o dată recentă şi acest clip a fost plasat pe YouTube de nenumărate ori într-o perioadă scurtă de timp, atunci există posibilitatea că este vroba despre un fals. Alegeţi clipul cu cele mai multe acccesări şi citiţi comentariile de mai jos – există o probabilitate mare că printre cei care au văzut filmuleţul sunt şi persoane care au văzut varianta originală sau chiar au publicat şi link-ul la materialul respectiv.
În afară de asta, atrageţi atenţia asupra detaliilor din imaginile video: denumiri, numere de automobile, plăcuţe stradale. Datorită acestora deseori se poate stabili despre ce este vorba în realitate. De exemplu, în aşa fel noi am stabilit că iahtul „Video Azimut 46”, care conform materialului prezentat de postul rusesc „NTV”, a fost dăruit rebelilor din Odesa de un businessman din partea locului pentru apărarea litoralului, în realitate a fost arendată de angajaţii postului de televiziune pentru a crea materialul fals respectiv.
O altă metodă constă în descrierea prin cuvinte-cheie a imaginilor video şi introducerea acestor cuvinte în bara de căutare pe YouTube sau Google. De exemplu, este viral fragmentul filmuleţului întitulat „Adresarea mamei militarului ucis către junta kieveană 14.05.2014”. Însă după întroducerea în bara de căutare de pe YouTube a cuvintelor „adresarea mamei militarului ucis” veţi găsi cu uşurinţă adresarea integrală din care devine clar că, în realitate, mama se adresează preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, cu rugămintea de a înceta acţiunile militare în Ucraina.
TRADUCERE:
Căutare: adresarea mamei militarului ucis
Imagine 1: Adresarea mamei militarului ucis către junta kieveană 14 05 2014
Imagine 2: Adresarea către Putin a mamei rusului ucis.
Mai există o metodă, care constă în următoarele: faceţi un screenshot al unui cadru mai elocvent din filmuleţul respectiv şi plasaţi-l în bara de căutare a imaginilor pe Google după metoda descrisă mai sus. Există probabilitatea că cineva a scris cândva o ştire cu aceste imagini video şi a folosit un screenshot spectaculos în calitate de ilustrare. Astfel, uneori poate fi găsită prima sursă.
Informaţiile martorilor oculari
Deseori, informaţiile prezentate de martorii oculari sunt greu sau imposibil de verificat, însă sunt şi excepţii.
Ascultaţi cu atenţie ceea ce spun martorii – spusele lor confirmă tezele pe care încearcă să le transmită jurnaliştii sau ei vorbesc despre lucruri generale, pe care presa ulterior le foloseşte în scopurile sale. De exemplu, în materialul despre iahtul menţionat mai sus, angajaţii postului de televiziune „NTV” relatează, de asemenea, că un alt om de afaceri, un constructor de avioane din Doneţk, le-a dăruit rebelilor un avion. Ulterior, s-a dovedit că instructorul răspundea la întrebările generale ale jurnaliştilor cu privire la avioane şi săriturile cu paraşuta şi nu a dăruit nimănui nimic. Mai mult, instructorul a filmat ulterior şi o adresare video la acest subiect.
Un alt exemplu de manipulare cu cuvintele este materialul prezentat de postul de televiziune „Russia Today”, în care se relatează despre evadarea evreilor din Kiev din cauza antisemitismului noilor autorităţi ucrainene. Angajaţii postului de televiziune au arătat chiar cum rabinul Mişa Kapustin îşi adună lucrurile şi povesteşte că este nevoit să fugă de pericolul care se apropie. Însă, dacă veţi asculta cu atenţie afirmaţiile rabinului, veţi descoperi că acesta nu spune despre ce pericol este vorba şi din ce parte vine. Dacă veţi căuta informaţii despre Kapustin, veţi afla că el nu este rabin al sinagogii din Kiev, ci din Simferopol. Anterior acesta a făcut un apel public prin care a solicitat ca Ucraina şi Crimeea să fie apărate de Rusia, iar acum fuge anume din Crimeea şi de noile autorităţi ruse.
Priviţi cu atenţie şi la martorul ocular, se prea poate să-l fi văzut anterior. Un exemplu elocvent în acest sens este Maria Ţipko, care oferă cu regularitate comentarii pentru presă ba în calitate de locuitoare a oraşului Odesa, ba a regiunii Donbas, ba a altui „punct fierbinte”.
Informaţii din presa occidentală
Această tehnică deseori se foloseşte pentru a oferi un plus de credibilitate unor sau altor materiale. Însă printre asemenea informaţii există o sumedenie de poveşti inventate de unele site-uri marginale, care trebuie verificate. De exemplu, publicaţia rusă „Vzglead”, care se autointitulează „ziar de afaceri”, a scris că SUA au refuzat să primească cadavrele a 13 angajaţi ai CIA, care ar fi fost ucişi în Ucraina. Publicaţia rusă a făcut trimitere la un site occidental cu o denumire frumoasă – The European Union Times. Însă dacă vom accesa acest site, vom vedea că link-ul duce spre un alt portal – WhatDoesItMean.com – un cunoscut site extrem de marginal, care publică cu regularitate „operele” unui personaj inventat pe nume Sorcha Faal. Dacă ne documentăm despre acest autor, aflăm că el anunţă cititorii cu regularitate despre „războiul civil” din SUA, evadarea unor corporaţii mari americane în Rusia din cauza fricii de Obama etc. Totodată, se poate afla că The European Union Times este un site afiliat WhatDoesItMean.com şi este acuzat de „propaganda idiotismului”.
O altă varinată este „răsucirea” unor informaţii reale comunicate de mass-media credibilă. De exemplu, mai multe site-uri au anunţat că 27 de membri ai echipajului distrugătorului american „Donald Cook” s-au speriat şi au depus cereri de demisie după ce în timpul patrulării în Marea Neagră, în apropierea nemijlocită a navei, a zburat de 12 ori un avion de vânătoare rusesc „Su-24”. Publicaţiile respective au făcut trimitere la reprezentantul Pentagonului, colonelul Stephen Warren, care ar fi relatat despre acest incident agenţiei „Reuters”. Warren într-adevăr a povestit agenţiei despre acest incident, numai că acolo nu era spus nimic despre „spaima marinarilor” sau cererile de demisie. Pentru a vă convinge de acesta este suficient de accesat site-ul agenţiei.
Ţinînd cont de cele menţionate, întotdeauna străduiţi-vă să găsiţi varianta originală a ştirii sau a subiectului respectiv.
Însă principala condiţie pentru a identifica falsul, este abordarea critică a informaţiei consumate. Războiul informaţional este un element extrem de important în confruntarea între state, de aceea străduiţi-vă să nu daţi crezare informaţiei până nu vă convingeţi de veridicitatea ei.
Autor: Oleg Şankovski, pentru Stopfake.org.